Sunt mulți acei din lume
Ce an de an, mereu,
Îl răstignesc pe Domnul
Isus Hristos al meu.
Sunt mulți ce bat în cuie
Morți idoli, moarte cruci,
Dar Învierea Sfântă
Doar Tu, Isuse, aduci.
Sunt mulți cei ce se-nchină
Icoanei fără grai,
Dar Tu, Isuse Sfinte,
O veșnicie-mi dai.
Sunt mulți ce-și fac prin piețe
Cruci mari, dar ce folos...
Căci numai Tu, Isuse,
Faci traiul meu frumos.
Sunt mulți în lumea asta
Ce fac pomeni de soi,
Dar nimănui nu-i pasă
De Tine și de noi.
Sunt mult prea mulți, Isuse,
Ce fac mătănii lungi,
Dar de-i privești, adesea
La nas nu le ajungi.
Sunt tot mai mulți aceia
Ce-și spun religioși,
Fac totul la soroace,
Dar câți sunt credincioși?
Eu n-am venit aicea
Să judec, nici să-ndrept,
Dar tare mă-ntristează
Suspinul Tău din piept!
Și cum putea-voi, oare,
Să nu fiu întristat
Când Tu suspini cu lacrimi
Pentru al meu păcat?
Dar după întristare
ʼMi-aduci un zâmbet lin
Și ștergi cu-a Ta-ndurare
Prea greul meu suspin,
Căci știu că-a Ta-nviere
E Viață pentru noi,
Și pentru asta, Doamne,
În veci nu dau ʼnapoi!
AMIN!